| Pages in topic: < [1 2 3] > | Legea privind traducătorii și interpreții judiciari Thread poster: George Luca
|
|---|
roxanamara
Local time: 10:23
Romanian to English
+ ...
| Ce imi plac mie acesti autointitulati "REGI" pe care nimeni nu ii recunoaste si nu ii vre | Jan 24, 2015 |
Mda...vad aici mai sus si opinia dlui Jurj, cel care prin UNTAR, o Uniune care cica ne reprezinta pe noi, traducatorii autorizati, desi nu i-a cerut nimeni niciodata acest lucru si se pare ca 99% dintre noi nu ne identificam cu ideile lui despre ce inseamna o profesie liberala pe o piata libera, a solicitat in nenumarate randuri se pare minunatele modificari.
Dar toata aceste modificari sunt WRONG ON SO MANY LEVELS incat nici nu stiu cu ce sa incep.
1. Ce sunt traducer... See more Mda...vad aici mai sus si opinia dlui Jurj, cel care prin UNTAR, o Uniune care cica ne reprezinta pe noi, traducatorii autorizati, desi nu i-a cerut nimeni niciodata acest lucru si se pare ca 99% dintre noi nu ne identificam cu ideile lui despre ce inseamna o profesie liberala pe o piata libera, a solicitat in nenumarate randuri se pare minunatele modificari.
Dar toata aceste modificari sunt WRONG ON SO MANY LEVELS incat nici nu stiu cu ce sa incep.
1. Ce sunt traducerile judiciare? Doar hotararile judecatoresti si cele emanand de le instantele judiciare? In prezent, teoretic (pentru ca practica din birourile notariale bate teoreticul de multe ori), doar traducerile actelor autentice pot fi legalizate. Deci putem deduce ca judiciar=autentic? Diplomele de studii si stare civila, certificatele ISO, de competente, contractele, ce fel de acte sunt? Cine le incadreaza? Dar actele judiciare amestecate cu sectiuni din domeniul tehnic de exemplu? Pentru ca teoretic traducatorul judiciar nu stie nimic despre bobine, teci si conductori de cabluri, transformatoare, motoare?
2. Ce se intampla cu traducerile de manuale si brosuri tehnice, adeverinte medicale, studii clinice, bilanturi si situatii financiare pentru care clientul nu doreste legalizare, ci doar o stampila de traducator, pentru ca nu i se solicita legalizarea de catre autoritatile unde trebuie sa le depuna?
3. Ce se intampla cu noi CEILALTI care nu vom vrea sa fim JUDICIARI, pentru ca nu vrem sau nu putem. in baza a ce naiba ne infiintam noi PFA daca nu o sa mai avem autorizatie? Asa pe ochi frumosi?
4. Conform dlui Jurj Birourile de traduceri vor putea functiona in continuare din cate am inteles, si vor putea avea angajati traducatori care vor traduce orice, doar ca pentru ce trebuie autorizat vor trebui sa apeleze la acei JUDICIARI pentru traducere si respectiv legalizare. Dar asta se intampla si acum, pentru ca majoritatea birourilor de traduceri, adica cele mici si medii in special, nu lucreaza decat cu traducatori colaboratori externi organizati ca PFA pentru ca in ziua de azi sa angajezi un traducator intern e mult prea costisitor. Si in plus, fluxul de traduceri variaza foarte mult, asa ca daca nu ai comenzi nu ai nici cheltuieli, in tip ce daca ai traducatori angajati si nu ai comenzi chltuielile tot trebuie sa le acoperi. deci nu INTELEG...unde e marea modificare si revolutionare in afara de facpul sa se vrea impunerea unor tarife reglementate si nu negociate liber pentru traducerile care necesita legalizare, adica o ingradire a acestei profesii liberale?
5. Daca tot trebuie sa dau atatea examene si sa cheltuiesc atatia bani ca imi castig un drept si sa fiu teoretic raspunzator pentru ce produc in scris sau verbal, de ce mai am nevoie de notar care nu face decat sa certifice ca sunt autorizat FARA NICI O RASPUNDERE PENTRU CONTINUT cand pe site-ul Min. Justitiei se poate verifica in fix 5 secunde acest lucru???? Doar pentru ca trebuie sa mai bage si ei mana un pic in buzunarul clientului DEGEABA?
5. Ce se intampla cu traducatorii foarte buni profesional de atfel care pur si simplu nu au WHAT IT TAKES pentru a face si interpretare? Nu ii mai autorizam pentru ca sunt timizi, sau nu au capacitate de adaptare rapida si improvizatie? Asta nu e totusi un fel de discriminare? Sunt 2 meserii care desi sunt infratite au ADN-uri total diferite. Cunosc interpreti care nu fac traduceri si traducatori care nu fac interpretariate. De ce sa nu lasam fiecare TRADUCATOR/INTERPRET sa se produca verbal sau in scris in domeniul pe care il stapaneste pentru ca fiecare isi cunoaste limitele pana la urma si stie ce poate si ce nu poate face. Si piata are oricum tendinta de a se autoregla si a elimina din activitate incompetentii.
6. In loc sa incercam sa eliberam birocratia noi ajungem sa propunem legi prin care sa ne ingropam si mai mult in hartogarii, evidente, rapoarte, arhive etc. in acest secol al vitezei informatiei cand in multe tari pentru un cazier judiciar e suficient sa intri pe un site si sa dai un print sau pentru o traducere e suficienta stampila traducatorului care este raspunzator pentru ce produce in scris? ULUITOR
Pe piata sunt multi traducatori prosti, recunosc, unii lipsiti de cunostinte de limba mama (cam grava din punctul meu de vedere), altii lipsiti de experienta in limbajul din limba straina (se rezolva cu timpul), altii care fac doar tehnic sau doar juridic sau doarmedical si sunt foarte buni numai pe asta. Piata se autoregleaza si fiecare isi gaseste o nisa in care sa activeze. Cei mai fara experienta sunt corectati de cei cu experienta, invata, ajung buni cu timpul. Este o meserie in care inveti continuu. Asa cum un neurochirug nu opereaza inimi, pentru ca s-ar putea sa o dea in bara, asa si noi, traducatorii, ne specializam de obicei pe un domeniu si evitam traducerile din domenii in care nu avem cunostinte/experienta.
In august ne-au cerut sa stampilam si semnam intre pagini. O procedura care nu a facut decat sa faca traducatorul sa piarda 2 ore pe care le-ar fi putut folosi sa traduca ca sa se deplaseze si sa stampileze si semneze intre pagini contracte de sute de pagini. Inventivitatea romanului a rezolvat problema, pentru ca nu se puteau elimina din ecuatie traducatorii foarte buni din alte orase care lucrau cu preturi foarte bune.
Li s-a impus notarilor sa nu mai legalizeze acte neautentice, sub semnatura privata. S-au gasit metode pentru a eluda legal si aceasta cerinta pentru ca PRACTICA o cere iar secolul vitezei in care traim o IMPUNE.
TREBUIE SA NE TREZIM SI SA NE ADAPTAM VREMURILOR IN CARE TRAIM, REALITATII PRACTICE SI SA NU INVENTAM REGULI TAMPITE CARE NU FAC DECAT SE NE INGREUNEZE VIATA, ACTIVITATEA SI SA PUNA TUTUROR CELOR IMPLICATI MINTEA LA CONTRIBUTIE CA SA INVENTEZE MODURI LEGALE DE A LE EVITA.
Ma declar CONFUZA, OBOSITA, ENERVATA, REVOLTATA pentru ca in loc ca meseria asta in care am investit timp si bani, pentru care de multe ori a trebuit sa fac sacrificii in viata personala pentru a deveni CINEVA si a putea sa imi castig painea devine acum bataia de joc a unor neica nimeni care se autoproclama CIOABA AL TRADUCERILOR si vor sa reglementeze cu picioarele, sa ingreuneze si sa birocratizeze un domeniu care intr-adevar are nevoie de reformare, dar in IDEEA SIMPLIFICARII, DEBIROCRATIZARII, ELIMINARII UNOR REGULI CARE DESI IMPUSE SUNT CU GRATIE ELUDATE DE TOTI CEI IMPLICATI. ▲ Collapse
| | | | Nicolae Zarna 
Romania
Local time: 10:23
Spanish to Romanian
+ ...
| Falsa problemă a birourilor de traduceri | Jan 24, 2015 |
lee roth wrote:
Mulți proletcultiști ar fi foarte revoltați de această cumplită asuprire. (de ce să nu iau io 100%). Răspunsul este simplu: ar fi un coșmar ca DOJ să lucreze direct cu mii de traducători, să organizeze cine traduce, cine editează, controlul calității etc.
Bine spus proletcultiști Lee, mi-a plăcut mult
Neînțelegerea totală a realității pieței de către unii colegi ai noștri este evidentă.
Agențiile/birourile de traduceri sunt esențiale ... pur și simplu trebuie să existe un loc în care cererea să întâlnească oferta. Clientul nostru "de pe stradă" trebuie să poată merge într-un loc unde să își rezolve problema. Și clientul instituțional trebuie să trateze tot cu o firmă. Un proiect mare pe care îl dorești în timp relativ scurt poate fi rezolvat doar de un manager de proiect.
Ideea e că actuala lege nu rezolvă această aparentă problemă, doar schimbă moșierul. Transparență tot nu o să fie oricum.
Ceea ce este trist este că un grup de presiune reprezentativ la nivelul breslei noastre, care la momentul de apogeu număra aproape 90 de traducători autorizați din cei 30.000, grup din care 2 membri sunt activi restul sunt membri formali, prin nenumărate petiții și multă agitație, au reușit să atragă atenția unui grup de interese care s-a prins cât de profitabilă poate fi afacerea asta.
În acest fel "uneltele" (ca să folosesc limbajul drag grupului de presiune) au creat breșa necesară pentru cei interesați, să afirme: În urma discuțiilor cu societatea civilă, respectiv reprezentanții traducătorilor autorizați, venim cu acest proiect care să răspundă doleanțelor acestei categorii profesionale.
Ceea ce "uneltele" nu știu este că sunt simple unelte. După concesionarea dreptului de exploatare al moșiei nu vor mai apuca nicio bucățică din osul sperat. Cine trebuie să preia feuda își are oamenii lui
Nicolae
| | | |
Toate profesiile reglementate au legi speciale care reglementează nu persoana practicantă a profesiei, ci profesia și modul de desfășurare a acesteia, fără legătură cu alte profesii pe care una și aceeași persoană le poate face.
De pildă, există cazuri de persoane absolvente de studii juridice care exercită mai multe profesii reglementate și fiecare profesie o desfășoară într-una din formele ei de exercitare a profesiei stabilită de legea specială a respective... See more Toate profesiile reglementate au legi speciale care reglementează nu persoana practicantă a profesiei, ci profesia și modul de desfășurare a acesteia, fără legătură cu alte profesii pe care una și aceeași persoană le poate face.
De pildă, există cazuri de persoane absolvente de studii juridice care exercită mai multe profesii reglementate și fiecare profesie o desfășoară într-una din formele ei de exercitare a profesiei stabilită de legea specială a respectivei profesii reglementate.
Exemplu concret: chiar eu cunosc o persoană care este avocat și ca să poată profesa ca avocat, este obligatoriu membru al unui barou membru al organizației profesionale unice, adică al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), iar activitatea de avocat o desfășoară printr-un cabinet individual de avocat, una din formele de exercitare a provesiei de avocat reglementată de Legea 51/1995 republicată.
Aceeași persoană este în același timp practician în insolvență, iar în această calitate este obligatoriu membru al organizației profesionale unice, adică al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), iar forma de exercitare a profesiei este o societate profesională.
De asemenea, persoana în cauză este și consilier în proprietate industrială, în această calitate fiind înscris obligatoriu în organizația profesională unică numită Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România (CNCPIR) și își exercită profesia printr-un cabinet de proprietate industrială.
Și, last but not least, omul mai e și cadru didactic angajat al unei universități.
Deci iată cum una și aceeași persoană exercită 4 profesii, dar legal; fiecare profesie reglementată este exercitată exclusiv printr-o formă de exercitare în conformitate cu legea specială care reglementează profesia respctivă.
Și ca omul ăsta sunt destui; nimeni nu se plânge că i s-ar îngrădi dreptul la muncă și că nu poate exercita profesia de consilier în prorpietate industrială prin cabinetul de avocat sau profesia de avocat prin societatea profesională de practician în insolvență.
De asemenea, nu se plânge nimeni că este membru în mai multe corpuri profesionale și că la fiecare uniune din asta unică pe țară înscrierea e obligatorie și că la toate uniunile astea omul plătește cotizație de membru.
Într-adevăr există unele profesii reglementate care au în legile speciale restricții prevăzute pentru membrii profesiei de a practica și alte profesii sau activități. De ex. profesia notarilor publici; dar acest lucru se datorează incompatibilității anumitor ocupații cu statutul profesiei de notar public, care trebuie să fie neutru și imparțial, deci nu este o îngrădire a dreptului la muncă.
Deci cam așa o să fie și la noi: facem traduceri și interpretare judiciară prin birou individual sau prin societate profesională de traducere și interpretare judiciară înscris direct la ANAF în baza autorizației de la MJ și cu CIF pe birou/ societate, nu pe persoană ca la PFAul actual.
Și, tocmai fiindcă asta cu îngrădirea dreptului la muncă nu este adevărată, ci e doar o gogoașă răspândită de SRLurile de traduceri care simt că pierd o sursă de făcut bani din munca noastră, de fapt nu ne oprește nimeni să înființăm un PFA sau un SRL sau alte entități permise de lege pe care să le înregistrăm la Registrul Comerțului și să facem alte tipuri de traduceri, meditații și cursuri de limbi străine, în baza diplomei de licență etc. sau să ne angajăm ca profesori la școli și licee de stat sau particulare, universități, centre de limbi străine etc. Trebuie să se poată, dacă MJul zice că se poate, atunci sigur se poate.
Și în mod cert proiectul de lege se va modifica în ce priește formele de exercitare a profesiei, în sensul că nici UNNPRului nu-i convine limitarea la cele două forme actuale din proiect și a declarat deja asta prin purtător de cuvânt; acest lucru demontează altă gogoașă pe care încearcă SRLurile de traduceri să ne-o vândă, cum că notariatele de fapt nu ar vrea să facă traduceri; ba vor și musai să facă, fiindcă activitatea asta e a lor prin art. 12 lit. j din Legea 36/1995 republicată, articol de lege care special de asta a fost menținut în lege indiferent câte modificări, completări, republicări etc. a suferit legislația notarială de-a lungul timpului.
Așadar, precis se vor introduce la formele de exercitare a profesiei de traducător și interpret judiciar și acelea de traducător și intepret judiciar angajat al unui birou notarial sau al unei societăți profesionale notariale, respectiv de notar public autorizat ca traducător și interpret judiciar; aceste două forme de exercitare a profesiei vor fi ambele în cadrul unui birou notarial sau al unei societăți profesionale notariale, cum e legal și normal să fie, conform prevederilor Legii 36/1995 republicată. Astfel, din moment ce aceste două forme sunt deja reglementate de Legea 36/1995 și deci sunt legale, nu au cum să fie ilegale conform actualului proiect de lege; așadar 100% proiectul se va modifica la art. 37.
Cât despre diversele detalii legate de exercitarea profesiei, nu toate sunt reglementate în lege; multe detalii vor fi cuprinse în viitorul regulament de aplicare a legii; când l-o face MJul și pe ăla, o să fie și el supus dezbaterii publice conform legii. Statul este singurul care ne protejează și care grijă de noi, fiindcă de asta ne-a creat ca profesie, dându-ne unica menire să-l servim prin prestațiile noastre și să spunem "Prezent!" ori de câte ori ne cheamă.
Ca să putem să îndeplinim cât mai bine aceste prestații, MJul ca minister de resort va avea grijă de noi și se va ocupa de formarea și perfecționarea oamenilor lui, adică de educația noastră profesională continuă, organizând cursuri, probabil și webinare etc. Așa ceva nu a mai fost până acum și e un lucru foarte bun. Așa ceva există la toate profesiile reglementate. Și UNNPR face așa ceva în colaborare cu MJ și în cadrul Institutului Notarial Român; și UNEJ face așa ceva în colaborare cu MJ etc.
Deci ceea ce se dorește prin prezenta lege este modernizarea profesiei noastre și aducerea ei în rândul celolalte profesii reglementate similare, care țin de Serviciul Profesii Juridice Conexe din MJ exact ca profesia noastră; asta nu se poate decât printr-o reglementare cât mai strictă, exact ca la ele.
De asemenea, trebuie spus că modificarea legislației noastre profesionale oricum se făcea, fiindcă acest lucru este parte a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, a se vedea aici:
http://lege5.ro/Gratuit/gqytamzygy/strategia-de-dezvoltare-a-sistemului-judiciar-2015-2020-din-23122014
Deci profesia noastră, a traducătorilor și interpreților judiciari, este parte integrantă a sistemului judiciar național, alături de celelalte profesii juridice și juridice conexe. Activitatea acestor profesii - deci implicit și a profesiei noastre - este un serviciu de interes public și nu o activitate comercială. De asta noi, în calitatea de traducători și interpreți judiciari, prestăm numai pentru organele din lege, suntem plătiți de ele, iar modul de exercitare a profesiei noasre este reglementat de stat, cum e și normal. Restul traducătorilor nu istră aici și o lege a tuturor traducătorilor nu are cum să fie inițiată de Ministerul Justiției, fiindcă nu are atribuții să reglementeze alte tipuri de traducători decât cei judiciari, deoarece acei traducători și interpreți nu prestează pentru el și organele lui. S-ar putea face o lege a traducătorilor, dar nu de către MJ, iar legea sigur ar trebui să-i excludă pe traducătorii și interpreții judiciari.
Nici SRLurile de traduceri, ca firme private, ele nu sunt parte a sistemului juridic național, iar statul nu poate interveni să le reglementeze în vreun fel activitatea și mai ales să le fixeze tarife la care să lucreze. De asta activitatea noastră, a traducătorilor și interpreților judiciari, ca serviciu de interes public ce este, este incompatibilă cu SRLul ca formă de exercitare a profesiei.
Birourile de traduceri se agită și mai ales îi agită pe traducătorii și interpreții judiciari împotriva statului, răspândind tot felul de lucruri neadevărate despre noul proiect de lege și încercând să-i atragă pe traducători de partea lor și împotriva notarilor publici și a UNNPR, fiindcă ele știu că dacă legea va intra în vigoare, SRLurile nu vor mai putea să mai dijmuiască munca noastră, s-o mai intermedieze la ce preț vor ele în detrimentul nostru, care în prezent suntem privați de dreptul la tarifele pe pagină stabilite de stat conform legii.
Legat de asta, nu de mult, la sfârșitul lui 2014, am fost abordat de un birou de traduceri și bineînțeles că prețul meu cică ar fi aberant de mare - 35 lei pagina; mi s-au oferit 15 lei pe pagină, asta pt. ofertă de colaborare de lungă durată, cică mai ales pt. acte medicale; și să zic mersi că aș primi atât, fiindcă biroul mai are și alt traducător de germană, tot de aici din oraș, care prestează la 10 lei pagina. Deci dragă Liviu, legat de SRLuri, una o fi în America, alta e România.
Spre comparație, conform legii, de la un notariat care te folosește ca traducător extern primești tarifele din OMJ/ OMF de 33,56 lei plus taxe de urgență, de noapte, de weekend, de limbă rară etc. cf. art. 7 alin. 3 din Legea 178/1997. Iar tarifele din OMJ/ OMF trebuie să se mărească, deci o să fie și mai bune. Sau notariatul ar angaja traducătorul și interpretul judiciar, i-ar da o retribuție suficientă, i-ar plăti și dările la stat și astfel ar oferi traducătorului o mai mare stabilitate financiară și mai multă siguranță a zilei de mâine.
La noi în România, cel mai bine este ca traducerile legalizate pentru clienți privați să se facă exclusiv la notariate; există notari publici care chiar afișează la sediul biroului notarial că biroul lor notarial face traduceri legalizate, deci firmă ok, cu însemnele UNNPR. Așa ar trebui să aibă afișat toate notariatele, adică UNNPR ar trebui să stabilească un nou model de firmă pentru birourile notariale, care să cuprindă obligatoriu și mențiunea "traduceri legalizate", ca să știe poporul că traducerile legalizate se fac numai la notariat și să nu mai poată fi nimeni fraierit să se ducă la SRLuri.
Deci partea merge la notariat, care îi oferă într-un singur loc toate serviciile: traducere, legalizare a traducerii/ semnăturii traducătorului, legalizare copii după acte sub semnătură privată, care apoi sunt date la tradus, autentificare de acte bi- sau multilingve, că tot prevede legea notarilor posibilitatea asta, cu redactarea pe coloane.
SRLurile nu s-ar închide, ar lucra în continuare, dar s-ar limita la obiectul licit de activitate și nu ar mai face și nici nu ar mai afișa că fac traduceri legalizate, care conform legii sunt activitate notarială. De asemenea, SRLurile nu vor mai lucra cu traducători judiciari.
[Bearbeitet am 2015-01-26 07:35 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Post removed: This post was hidden by a moderator or staff member for the following reason: Empty post |
|
|
serious
Romania
Local time: 10:23
English to Romanian
+ ...
| "De asemenea, SRLurile nu vor mai lucra cu traducători judiciari" | Jan 26, 2015 |
Bună seara,
Urmăresc fragmentat și fascinat de câțiva ani acest subiect, care iată, e la un pas să producă nu o revoluție, ci mai degrabă o degringoladă în piața traducerilor.
Am o întrebare simplă pentru inițiatorii acestei noi legi, și nu numai: dacă niciun SRL și niciun SA nu va mai putea lucra cu traducători judiciari, de la cine va veni cererea de astfel de traduceri?
Cu alte cuvinte, cum poate face diferența traducătorul ... See more Bună seara,
Urmăresc fragmentat și fascinat de câțiva ani acest subiect, care iată, e la un pas să producă nu o revoluție, ci mai degrabă o degringoladă în piața traducerilor.
Am o întrebare simplă pentru inițiatorii acestei noi legi, și nu numai: dacă niciun SRL și niciun SA nu va mai putea lucra cu traducători judiciari, de la cine va veni cererea de astfel de traduceri?
Cu alte cuvinte, cum poate face diferența traducătorul judiciar (sau notarul sau avocatul) între o cerere venită de la o "firmă de traduceri" și una de la Petrom SA sau de la BRD Finance SRL?
Va exista un nomenclator al tuturor birourilor din această țară? Din UE? De pe Terra? Acelor nefericite firme de pe această listă nu li se vor mai putea asigura niciodată astfel de servicii? Care sunt criteriile de încadrare a unei firme în acest minunat catalog?
Vă mulțumesc pentru timpul dumneavoastră,
Nicolae Marinescu ▲ Collapse
| | | | S_G_C
Romania
Local time: 10:23
English to Romanian
| Traduceri MJ | Jan 26, 2015 |
Eu am autorizatie MJ, obtinuta fara examen, din 2002. De ani de zile nu mai efectuez traduceri "judiciare". Traduc ceea ce consider ca am competentele necesare pentru a traduce, indiferent de domeniu. Si lucrez online. Nu mi se cere stampila.
In plus, legile nu se aplica retroactiv, din cate stiu.
Deci?
[Edited at 2015-01-26 19:25 GMT]
| | | | S_G_C
Romania
Local time: 10:23
English to Romanian
| Nu mai pot fi PFA??? | Jan 26, 2015 |
Art. 37 - (1) Traducătorul şi interpretul judiciar îşi exercită profesia într-un birou individual de traducere şi interpretare judiciară sau într-o societate profesională de traducere şi interpretare judiciară, fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate unic desfăşurarea activităţii de traducere şi interpretare judiciară.
(2) Este interzisă exercitarea profesiei de traducător şi interpret judiciar în orice altă formă decât cele prevăzute de pr... See more Art. 37 - (1) Traducătorul şi interpretul judiciar îşi exercită profesia într-un birou individual de traducere şi interpretare judiciară sau într-o societate profesională de traducere şi interpretare judiciară, fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate unic desfăşurarea activităţii de traducere şi interpretare judiciară.
(2) Este interzisă exercitarea profesiei de traducător şi interpret judiciar în orice altă formă decât cele prevăzute de prezenta lege.
(3) Traducătorul şi interpretul judiciar nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(4) Traducătorul şi interpretul judiciar este liber să opteze să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de prezenta lege.
(5) Formele de exercitare a profesiei de traducător şi interpret judiciar se individualizează prin denumire, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
(6) Este interzis traducătorului şi interpretului judiciar să desfăşoare sau intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege în cadrul biroului individual de traducere şi interpretare judiciară sau al societăţii profesionale de traducere şi interpretare judiciară.
(7) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, traducătorii şi interpreţii judiciari răspund individual pentru activitatea desfăşurată.
Art. 56 - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legii, interpreţii şi traducătorii autorizaţi în temeiul Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 178/1997, devin traducători şi interpreţi judiciari fără îndeplinirea vreunei formalităţi.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, sintagma „interpret şi traducător autorizat” se înlocuieşte în cuprinsul actelor normative în vigoare cu sintagma „traducător şi interpret judiciar”.
Art. 57 – (1) Traducătorul şi interpretul autorizat în baza Legii nr. 178/1997, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi exercită profesia în altă formă decât cele prevăzute la art. 37 alin. (1) este obligat să modifice forma de exercitare a profesiei în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale regulamentului de aplicare a legii, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
PFA-ul ce este considerat? ▲ Collapse
| | | | S_G_C
Romania
Local time: 10:23
English to Romanian
| Pentru Ovidiu | Jan 26, 2015 |
Domnule Jurj, dvs. duceti de o buna bucata de vreme un razboi personal impotriva "SRL-urilor exploatatoare". Nu o data v-am vazut scriind extrem de detaliat despre ele.
Insa eu nu rezonez cu aceasta vendetta a dvs.
Am devenit traducator autorizat in 2002, in urma trecerii examenului de licenta. Fara sa dau examen de traducator. A fost un drept oferit mie de catre MJ, pentru care ii multumesc. Cu toate acestea, acest drept nu a fost insotit de nicio siguranta. Puteam sa... See more Domnule Jurj, dvs. duceti de o buna bucata de vreme un razboi personal impotriva "SRL-urilor exploatatoare". Nu o data v-am vazut scriind extrem de detaliat despre ele.
Insa eu nu rezonez cu aceasta vendetta a dvs.
Am devenit traducator autorizat in 2002, in urma trecerii examenului de licenta. Fara sa dau examen de traducator. A fost un drept oferit mie de catre MJ, pentru care ii multumesc. Cu toate acestea, acest drept nu a fost insotit de nicio siguranta. Puteam sa obtin bani de pe urma lui, puteam sa nu. PFA sunt din 2003 - pe baza autorizatiei MJ. Pe vremea aceea, Internetul nu se gasea in orice casa. Eu beneficiam de el doar la facultate sau in Net Cafe-uri, pe banii mei. Pe care trebuia sa ii castig cumva. La fel, functionarii AF locale nu erau prea informati, iar colegii mai mari sau cei care deja lucrau in bransa erau secretosi si prea putin dispusi sa ajute.
Eu nu am castigat prea mult din traduceri "judiciare", desi mi-am facut cata reclama am putut si am stiut. In 2004, mi-au patruns niste hoti in locuinta si mi-au furat bijuteriile, agoniseala de pana atunci si niste bani care nu erau ai mei. Am ajuns nu numai falita, ci si datoare. Ce era sa fac, sa cer despagubiri MJ-ului, pentru ca imi fusese sustras castigul din exercitiul functiunii "judiciare"?
Solutia a fost una de compromis, am dat orasul mare pe unul mic, in care nimeni nu avea nevoie de traduceri "judiciare", dar unde costul vietii era redus si unde m-am putut pune cat de cat pe picioare. Si, cand a aparut colacul salvator numit freelance translating, m-am agatat de el fara sa clipesc. Si nu a fost "judiciar" si nu a fost romanesc.
Vreau sa stiu in ce mod imi pericliteaza acest proiect de lege activitatea si forma de organizare fiscala. Am in continuare nevoie de posibilitatea de a emite facturi, sunt inscrisa si in ROI. Vreau sa stiu ce restrictii va capata dreptul meu de a munci ca traducator. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Sorana_M. wrote:
Vreau sa stiu in ce mod imi pericliteaza acest proiect de lege activitatea si forma de organizare fiscala. Am in continuare nevoie de posibilitatea de a emite facturi, sunt inscrisa si in ROI. Vreau sa stiu ce restrictii va capata dreptul meu de a munci ca traducator.
Deşi am citit textul proiectului, sincer nu m-am obosit să reţin toate aberaţiile de acolo.
Se face o confuzie şi în prezent între ce înseamnă traducător PFA şi traducător autorizat MJ. În mod ciudat, pe vremea când m-am autorizat eu, la noi în oraş nu s-a putut autoriza PFA (la primărie, pe atunci) cu activitatea de traduceri (neautorizate), pentru că, cică, e o activitate care cade sub incidenţa legilor speciale. În fine, am dat examenul ăla scump, pentru că am terminat altceva decât litere, şi am obţinut autorizaţia de la MJ.
De atunci s-au mai schimbat lucrurile pentru că am prieteni în oraş care s-au autorizat la Registrul Comerţului pentru activitatea de traducere. N-au dreptul să ştampileze traduceri, dar pot emite facturi. Sincer, nu asta vrem? În afară de colegul nostru Ovidiu, cred că nimeni nu vrea să traducă pentru stat Cel puţin nu în forma reglementată în prezent.
Cred că schimbarea legislativă clarifică mai bine diferenţa asta. Sincer, mă bucur, pentru că voi pierde toate argumentele pentru care mai păstrez autorizaţia de la MJ care nu-mi aduce nimic decât nervi când sunt solicitată. Regulile mai stricte de autorizare sunt binevenite. Dar să fie mărite şi preţurile reglementate, ca să merite. E inacceptabil să fiu solicitată în instanţă pentru tarife de nimic, timp în care pierd lucrări plătite la tarife mult mai mari. Interesul economic ar trebui să fie un motiv justificat pentru refuz, nu? Sau "statul are grijă de noi" să nu fim distruşi de duhul ăsta capitalist, ci să câştigăm doar "cât avem nevoie" în opinia statului?
Ultima oară m-au şi ameninţat, pe un ton prietenos, că-mi pot pierde autorizaţia dacă nu mă prezint. Le-am spus că mă prezint cu plăcere dacă permit şi copilului meu de 2 ani să stea în sală, pentru că n-am cu cine să-l las. E cuminte. Evident au acceptat că refuzul meu era justificat.
Soluţia pentru cine nu vrea traducătoreala asta judiciară este înregistrarea la Registrul Comerţului, nu? Sper! Păcat totuşi pentru pierderea de prestigiu, unii clienţi de străinătate apreciază statutul ăsta de traducător autorizat de MJ. Nu-i nimic, sună bine în CV şi "timp de x ani, traducător autorizat de MJ".
[Edited at 2015-01-26 23:13 GMT]
| | | | Liviu-Lee Roth
United States
Local time: 03:23
Romanian to English
+ ...
„Deci profesia noastră, a traducătorilor și interpreților judiciari, este parte integrantă a sistemului judiciar național, alături de celelalte profesii juridice și juridice conexe. Activitatea acestor profesii - deci implicit și a profesiei noastre - este un serviciu de interes public și nu o activitate comercială. De asta noi, în calitatea de traducători și interpreți judiciari, prestăm numai pentru organele din lege, suntem plătiți de ele, iar modul de exercitare a profe... See more „Deci profesia noastră, a traducătorilor și interpreților judiciari, este parte integrantă a sistemului judiciar național, alături de celelalte profesii juridice și juridice conexe. Activitatea acestor profesii - deci implicit și a profesiei noastre - este un serviciu de interes public și nu o activitate comercială. De asta noi, în calitatea de traducători și interpreți judiciari, prestăm numai pentru organele din lege, suntem plătiți de ele, iar modul de exercitare a profesiei noasre este reglementat de stat, cum e și normal.”
În concluzie, traducătorii și interpreții judiciari nu se mai numesc „liber profesioniși” ci vor deveni angajați ai statului, cu obligații impuse de stat! Corect?
Înseamnă că eu, traducător și interpret judiciar american, prin faptul că îmi stabilesc singur tarifele și programul de lucru, nu am birou înregistrat, nu am ștampilă și alte fasoane inutile nu prestez un serviciu de interes public. Hmmmmm ....
De asemenea, cum a menționat cineva pe alt forum, dacă tot fac parte dintr-o uniune/asociație impusă de stat (compari cu baroul de avocați) atunci de ce mai este nevoie de notar? Doar suntem „verificați” și „cu dosarul curat” și prestăm un serviciu de inters public. Dacă vii cu argumentul că numai notarul știe legile și nu traducătorul, vin și eu cu argumentul că numai traducătorul știe limba străină, nu notarul!
liviu
[Edited at 2015-01-26 23:37 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Notarii şi traducătorii | Jan 27, 2015 |
lee roth wrote:
De asemenea, cum a menționat cineva pe alt forum, dacă tot fac parte dintr-o uniune/asociație impusă de stat (compari cu baroul de avocați) atunci de ce mai este nevoie de notar? Doar suntem „verificați” și „cu dosarul curat” și prestăm un serviciu de inters public. Dacă vii cu argumentul că numai notarul știe legile și nu traducătorul, vin și eu cu argumentul că numai traducătorul știe limba străină, nu notarul!
Notarii şi avocaţii sunt reexaminaţi periodic?
| | | | George Luca
Local time: 10:23
German to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
|
|
|
| Alte categorii de traduceri | Jan 27, 2015 |
În sfârşit un document care emană de la Ministerul Justiţiei care spune clar că nici în prezent activitatea traducătorilor autorizaţi nu este limitată la prestarea serviciilor către organele enumerate în autorizaţie.
"Pentru a efectua alte categorii de traduceri decât cele prevăzute de legea inițiată de Ministerul Justiției, este suficientă înfiinţarea unei societăţi (în măsura în care societatea nu este deja înfiinţată) care să aibă ca obiect de activitate prestarea serviciilor de interpretare şi traducere, altele decât cele reglementate de proiectul de lege."
Veniturile obţinute printr-un SRL vin cu obligaţii fiscale şi administrative şi cheltuieli mult mai mari decât cele ale unei persoane fizice autorizate. De ce nu se vorbeşte despre posibilitatea înregistrării ca PFA la Registrul Comerţului pentru activitatea de traducere (neautorizată, nejudiciară)? Oare va fi exclusă sau e o omisiune accidentală?
[Edited at 2015-01-27 14:37 GMT]
| | | | Rose Marie Matei (X)
Local time: 09:23
English to Romanian
+ ...
Annamaria Amik wrote:
De ce nu se vorbeşte despre posibilitatea înregistrării ca PFA la Registrul Comerţului pentru activitatea de traducere (neautorizată, nejudiciară)? Oare va fi exclusă sau e o omisiune accidentală?
[Edited at 2015-01-27 14:37 GMT]
Ma indoiesc ca se poate exclude sau omite de vreme ce codul CAEN este valabil in toata UE iar codul 7483 este pentru activitati de secretariat si traduceri in toate tarile Uniunii. Dar nu e de mirare ca sunt astfel de "scapari" si cred ca vor fi inca multe-multe, daca cumva proiectul trece in forma actuala. E dovada ca cei ce au scris/conceput proiectul nu mai sunt sau nici nu au fost vreodata tranducatori full-time , nu s-au informat asupra existentei si exercitarii acestei profesii in Anglia, Germania, Franta , etc unde co-exista mai multe asociatii de traducatori, nicidecum una centrala , si unde cu adevarat traducatorul este un liber profesionist... Si mai ales se face diferenta intre traducator si interpret, care mi se pare esentiala.
| | | | | Cod CAEN nou pentru traduceri judiciare? | Jan 27, 2015 |
Veniturile obţinute printr-un SRL vin cu obligaţii fiscale şi administrative şi cheltuieli mult mai mari decât cele ale unei persoane fizice autorizate. De ce nu se vorbeşte despre posibilitatea înregistrării ca PFA la Registrul Comerţului pentru activitatea de traducere (neautorizată, nejudiciară)? Oare va fi exclusă sau e o omisiune accidentală?
[Edited at 2015-01-27 14:37 GMT] [/quote]
Am citit pe undeva că pentru un CNP nu pot să existe 2 PFA-uri cu acelaș... See more Veniturile obţinute printr-un SRL vin cu obligaţii fiscale şi administrative şi cheltuieli mult mai mari decât cele ale unei persoane fizice autorizate. De ce nu se vorbeşte despre posibilitatea înregistrării ca PFA la Registrul Comerţului pentru activitatea de traducere (neautorizată, nejudiciară)? Oare va fi exclusă sau e o omisiune accidentală?
[Edited at 2015-01-27 14:37 GMT] [/quote]
Am citit pe undeva că pentru un CNP nu pot să existe 2 PFA-uri cu același obiect de activitate, în cazul nostru, traduceri (unele judiciare, altele - de alt tip). Asta ar putea să fie o explicație. Alta, că habar n-au și legea (plus clarificările) e scrisă cu picioarele. ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Legea privind traducătorii și interpreții judiciari | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
